Valea Arieșului este una dintre cele mai frumoase și pitorești regiuni din România. Cunoscută pentru peisajele sale spectaculoase, traseele montane și comunitățile rurale tradiționale, această zonă a fost din păcate afectată în ultimii ani de o problemă tot mai gravă: deșeurile. În acest articol, vom explora, pe lângă cauzele și impactul acestei probleme, modalități de implicare din partea actorilor locali pentru soluționarea ei.
Cauzele acumulării deșeurilor pe Valea Arieșului
De câțiva ani derulăm proiecte de cercetare în zona Munților Apuseni și am putut observa în ultimul deceniu acumularea semnificativă a deșeurilor de tot felul pe malurile Arieșului și a afluenților săi.
Malurile Arieșului văzute de pe podul de la Valea Dobrii
Malurile Abrudului, afluent de dreapta al Arieșului
Cauze principale
Am încercat să înțelegem de ce există aceste deșeuri, și, în urma discuțiilor cu autoritățile locale și cu oamenii, am dedus 3 cauze:
1
Infrastructura inadecvată pentru colectarea deșeurilor
În multe zone rurale din România, inclusiv pe Valea Arieșului, infrastructura pentru colectarea și gestionarea deșeurilor este limitată sau chiar inexistentă. Lipsa coșurilor de gunoi, a centrelor de reciclare și a serviciilor de colectare eficiente contribuie la aruncarea necontrolată a deșeurilor în natură. Mai mult, din discuțiile cu autoritățile de mediu am înțeles că lotul 3 Apuseni pentru serviciile de salubritate nu a fost licitat încă pentru că niciun salubrist nu consideră rentabilă colectarea deșeurilor de pe suprafețe extinse, cu gospodării puține, în locuri uneori greu accesibile pentru mașinile de gunoi.
2
Educația ecologică insuficientă
Mulți locuitori ai zonei nu sunt suficient informați cu privire la impactul acestor deșeuri asupra mediului înconjurător. Educația ecologică joacă un rol crucial în prevenirea acestei probleme, iar lipsa programelor de conștientizare produce lacune în înțelegerea clară a consecințelor acțiunilor lor. Deși în școli se organizează anual (în special în timpul Săptămânii verzi) acțiuni de educare și curățare a zonelor cu acumulări de deșeuri, acestea sunt insuficiente în opinia noastră, dar și a multor locuitori ai zonei, pentru a produce schimbări vizibile.
3
Turismul necontrolat
Apusenii sunt o zonă frumoasă de vizitat. Din păcate nu toți cei care fac drumeții sau se cazează la pensiunile din zonă sunt responsabili, lăsând în urmă gunoaie și materiale care poluează apele și malurile râului Arieș. Mai mult decât atât, unele pensiuni nu respectă toate normele de protecție a mediului, în încercarea de a evita costurile de vidanjare a foselor septice, spre exemplu.
De ce ne interesează toate acestea?
Impactul negativ al deșeurilor asupra mediului și comunităților
Poluarea apelor
Râul Arieș este o sursă vitală de apă pentru comunitățile locale, agricultură și viața sălbatică. Deșeurile aruncate necontrolat, în special plasticul și alte materiale nereciclabile, ajung în râuri și afluenți, afectând calitatea apei și biodiversitatea acvatică. Un flagel recent apărut îl reprezintă textilele, care, pe lângă aspectul inestetic al zdrențelor care atârnă de ramurile copacilor, constituie sursă de poluare cu fibre a apei. Cercetări recente realizate de colegii de la Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai au identificat particule de microplastic în apa Arieșului, în peștii din Arieș, dar și în apele de izvor din zona Apusenilor, sugerând clar legătura dintre prezența deșeurilor de plastic aruncate în apă sau îngropate în sol și concentrațiile găsite în pești, apa de râu sau apa de izvor (Nesterovschi și colab. 2023).
Impactul asupra faunei și florei
Deșeurile, în special microplasticul și materialele toxice, pun în pericol animalele sălbatice care pot confunda deșeurile cu hrana. Acestea pot suferi răni grave sau chiar decese din cauza ingerării deșeurilor. De asemenea, flora locală este afectată prin poluarea solului, care poate afecta creșterea plantelor. Cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai, în colaborare cu colegi de la alte instituții de cercetare, au identificat mai multe substanțe toxice pentru alge și plante, substanțe rezultate din activitățile economice și din deversările domestice de pe cursul râului (Halmagyi și colab. 2023).
Efectele asupra turismului și economiei locale
Valea Arieșului este o destinație turistică din ce în ce mai frecventată. Cu toate acestea, indiferent câte puncte de atracție ar avea, imaginea unei zone poluate și murdare afectează negativ percepția vizitatorilor. Deșeurile lasă o impresie proastă, iar pe termen lung, acest lucru poate duce la scăderea numărului de turiști, ceea ce afectează economia locală și dezvoltarea viitoare a turismului.
Efecte asupra sănătății umane
Mare parte din deșeurile din Arieș sunt din plastic, care, sub efectul factorilor naturali (razele soarelui, vânt, curenți ai râului), se descompune în microparticule și nanoparticule. Particule de microplastic au fost găsite în sângele nostru, în placente, în alimente și lichide, inclusiv în apă, bere și sare. Este cunoscut și faptul că unele substanțe chimice utilizate la producerea plasticului (ftalații și bisfenolul A – BPA) sunt cancerigene și pot produce boli neurologice, dar și probleme pentru dezvoltare, reproducere și imunitate (Mamun și colab. 2023). Prin urmare, urmând circuitul plasticului în natură, acesta ajunge, cel puțin o parte, înapoi la noi.
Mai mult decât atât, în lipsa unei infrastructuri de gestionare a deșeurilor, unii locuitori adoptă și altă metodă de eliminare a plasticului, la fel de nesănătoasă ca aruncarea în mediu, și anume arderea sa. Plasticul este foarte toxic și atunci când este ars, deoarece emite poluanți organici persistenți (hidrocarburi aromatice policiclice și dioxine sau compuși derivați ai dioxinei) care pot produce leziuni ale pielii, cancer, probleme imunologice, defecte la naștere, probleme respiratorii, afecțiuni neurologice și risc crescut de boli cardiace.
Cum să ne implicăm pentru soluționarea problemei deșeurilor?
Infrastructura eficientă de gestionare a deșeurilor
Infrastructura ar trebui să fie prioritatea autorităților locale, prin instalarea unor puncte de colectare selective și reciclare în satele și orașele de pe Valea Arieșului ceea ce ar reduce semnificativ cantitatea de gunoi care ajunge în natură. Ne-am bucurat să constatăm apariția recentă a acestor puncte la Lupșa, precum și succesul punctului de colectare a ambalajelor de la Câmpeni, din cadrul Sistemul de Returnare Garanție. Sunt cu siguranță măsuri benefice pentru colectarea responsabilă a deșeurilor.
Campaniile de educație ecologică și conștientizare
Pentru a schimba mentalitatea și comportamentul locuitorilor și turiștilor, este esențială implementarea unor campanii de educație ecologică. Școlile, organizațiile locale și administrațiile publice ar trebui să promoveze practicile de protecție a mediului și să încurajeze participarea comunității la acțiuni de ecologizare.
Cu ajutorul aplicației EcoVoce dezvoltată de echipa noastră, locuitorii nu numai că pot să raporteze cazuri de poluare și de acumulare de deșeuri, ci se pot și informa cu privire la riscurile pe care le implică poluarea.
Promovarea turismului responsabil
Operatorii turistici, hotelurile și pensiunile din zonă pot juca un rol important în educarea vizitatorilor cu privire la impactul pe care îl au asupra mediului. Promovarea turismului ecologic și responsabil ar contribui la reducerea deșeurilor lăsate de turiști. Un astfel de exemplu este inițiativa intitulată Apuseni Treasure Hunt.
Organizarea periodică de acțiuni de curățare
Voluntariatul și acțiunile de ecologizare organizate de comunități locale, ONG-uri sau administrația publică pot ajuta la curățarea zonelor afectate de deșeuri. Astfel de evenimente sunt Let’s do it, Romania! Sau Ecomaratonul organizat în iulie 2023 timp de 6 zile. Însă pentru organizarea și succesul unor astfel de acțiuni, este nevoie de implicarea cât mai mare a comunităților locale. Din păcate, oamenii tind să paseze responsabilitatea, argumentând că, dacă și alții fac la fel, nu sunt ei cei care trebuie să ia inițiativa pentru a schimba ceva. Acest cerc vicios de neasumare generală menține problema deșeurilor nerezolvată.
Primarii, consilierii locali, preoții, profesorii, antreprenorii locali și alte persoane cu influență în zonă trebuie să devină lideri activi în inițierea și coordonarea acțiunilor de ecologizare și nu doar pentru a atrage capital de imagine, cu anumite interese economice sau electorale. Prin exemplul personal continuu și susținerea financiară a acțiunilor, comunitățile ar putea fi mai motivate să participe.
Concluzie
Deșeurile de pe Valea Arieșului reprezintă o problemă care afectează atât mediul natural, cât și comunitățile locale și economia zonei. Soluționarea acestei probleme necesită eforturi coordonate din partea autorităților locale, a comunităților și a turiștilor. Prin investiții în infrastructura de gestionare a deșeurilor, educație ecologică și promovarea unui turism responsabil, Valea Arieșului poate redeveni o zonă curată și atractivă pentru generațiile viitoare. Asta își dorește și echipa noastră de cercetare care s-a implicat în numeroase activități în zonă. Sperăm să ne vedem visul cu ochii și Arieșul curat!
Referințe:
Halmagyi, Adela, Anca Butiuc-Keul, Martin Keul, Cristina Dobrotă, László Fodorpataki, Adela Pintea, Aurel Mocan, Valeria Pop, and Ana Coste 2023. “Impact of Arieş River Contaminants on Algae and Plants.” Toxics 11 (10): 817. https://doi.org/10.3390/toxics11100817.
Mamun, A.Al, et al. 2023. “Microplastics in Human Food Chains: Food Becoming a Threat to Health Safety.” Science of The Total Environment 858:159834. https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.2022.159834
Nesterovschi, Ion, Ioana Marica, Erika Andrea Levei, Simion Bogdan Angyus, Marius Kenesz, Oana Teodora Moldovan, and Simona Cîntă Pînzaru. 2023. “Subterranean Transport of Microplastics as Evidenced in Karst Springs and Their Characterization Using Raman Spectroscopy.” Spectrochimica Acta Part A: Molecular and Biomolecular Spectroscopy 298 (October):122811. https://doi.org/10.1016/j.saa.2023.122811.
